The Virgin Suicides

Regia Sofia Coppola, 1999

Nici nu ne dam seama…sau cel putin, unii nu isi dau seama, cat rau poate sa faca prea multa “dragoste”.

Am vazut filmul Sofiei Coppola, “The Virgin Suicides”. Auzisem numai lucruri bune despre film…si chiar merita lauda. Mi’a placut mult si mi se pare ca adopta un subiect destul de actual si de important. Iti dai seama ce inseamna interdictie, manipulare a unei vieti. Libertatea nu inseamna o libertate lipsita de orice regula sau lege, dar nu inseamna nici controlarea fiecarui minut din viata unui om. Sa fi parinte nu inseamna sa interzici copilului dreptul la socializare, comunicare…dreptul la cunoastere si dreptul de a gresi. Tu, in calitate de parinte, trebuie sa ajuti copilul “sa creasca”, din mai multe puncte de vedere, sa’i oferi o mana de ajutor ptr a’si gasi calea’n viata, iar apoi tb sa incerci sa’l lasi “sa mearga” singur. Hmm…poate ca se aseamana oarecum cu mersul pe bicicleta. La inceput nu poti sa mergi singur si ai nevoie de sprijin ca sa te obisnuiesti cu noua postura si sa incerci sa gasesti un anume echilibru, ptr ca apoi sa incerci singur sa te descurci. Poate ca nu vei reusi sa mergi bine exact din prima incercare si poate vei cadea, dar sigur te ridici si incerci din nou. Daca eu nu reusesc sa te las sa incerci singur sa mergi pe bicicleta, asumandu’mi riscul ca poate o sa cazi, tu nu vei reusi poate niciodata sa te descurci. Asa mi se pare ca este si in viata. Viata inseamna compromisuri…curajul de a’ti asuma anumite riscuri, responsabilitati.